Eu nu sânt mai mult decât fulgul de nea
Un joc de cristale e trecerea mea.
«Se scuturã-n clipa în timpul deplin
Surâde şi cade şi altele vin.»
Eu nu sânt mai mult ca un fir de parâng,
Ce coasa îl taie şi furcile-l strâng.
«Ţãrâna rãmâne şi uitã de el,
Un alt fir se-nalţã şi cade la fel.»
Eu nu sânt mai mult ca o razã-n abis.
Dar drumul spre Soare oricând mi-e deschis.
«Eu nu sânt luceafãr cu chip mãrmurit,
Pe fruntea mea însã e scris, Dumnezeu.»