Fraţilor eu am venit cu-aceastã harfã
Şi vreau sã-I cânt Domnului din inima toatã
Sã vestesc cu glasul meu a Lui bunãtate
Cãci Isus m-a mântuit şi m-a scãpat de moarte.
O şi sã-I cânt de bucuria care va veni
Ziua aceea minunatã când se va-mplini.
O, nu privi-napoi la lucrurile pãmânteşti
Ci pentru aceia zi sã te pregãteşti !
Într-o zi spre ceruri sus cu toţii vom zbura
Domnul Isus va veni spre-a-ne ridica
Când al nostru scump Isus se va arãta
Sus pe norul luminos spre-al întâmpina.
O, o, ce mare bucurie de pe-acum sã ştiţi
Când al nostru salvator va zice: "Veniţi"
O, o, ce mare bucurie, vãzduhul e plin
De cântãri şi osanale când ne întâlnim !
Veseliţi-vã dar voi, cãci mult nu mai e
Preţuiţi vremea de har, care se scurge
Cu cântare şi cu psalmi sã vã întãriţi
Pe Cuvântul din Scripturã totul sã zidiţi.
O, o, ce mare bucurie de pe-acum sã ştiţi
Când vom întâlni pe Domnul, îmbrãcaţi în sfinţi !
O, o, ce mare bucurie, vãzduhul e plin
De cântãri, de bucurie când ne-ntâlnim !
Pe cei slabi şi cei cãzuţi voi sã nu-i uitaţi
De la focul ce-l de veci voi sã-i ridicaţi
Tot Pãmântul şi mare s-or cutremura
Zburând sfinţii din morminte strigând: "Osana !"
O, o, ce mare bucurie de pe-acum sã ştiţi
Când Isus din strãlucire va striga: "Veniţi !"
O, o, ce mare bucurie pentru voi iubiţi
Când pe norul luminos noi îl întâlnim !
Ziua-aceea va veni chiar de n-o vor cei rãi
Plâns şi bocet va veni atunci peste ei.
Cei rãmaşi vor alerga drum întunecos
Pe cei dragi ai cãuta dar, fãrã folos.
O, o, ce grea nenorocire atuncea va fi
Fraţi, surori şi chiar pãrinţi se vor despãrţi
O, înãlţarea lor spre cer va fi ca un fum
Se vor despãrţi pe veci fãrã rãmas bun.