Isuse, Duhul de Putere ce ucenicilor le-ai dat
Poporul Tãu un rugã-Ţi cere
Mai dãruie-l Doamne încã odat’.
Te strigã Doamne horopsiţi,
Bolnavi din poporul Tãu
Şi-s mulţi Isuse necãjiţi
Ce în dureri ofteazã greu.
Tot mai rar se simte Doamne
Adierea Duhului Divin.
Nu sânt cercetat şi mã simt îngrijorat
Oare nu sânt şi eu lepãdat.
Harul Tãu doresc, dupã el mereu tânjesc
Sânt o floare ce mã ofilesc.
În mine ai pus Tu o comoarã e Duhul cel venit de sus
Te rog din nou, a câta oarã ?
Mai dãruie-l Doamne încã odat’.
Credinţa treazã Tu mi-o ţine
Sã-mi fie groazã de pãcat
Luminã pune-n al meu suflet
Şi aprinde-n mine Duhul dat.
Mai treazã-mie-mi deci credinţa în revenirea Ta-ncurând.
Sporeşte-mi tot mai mult silinţa
În harul Tãu pe-acest Pãmânt
Desprinde-mã de-aceastã lume
Şi de parfumul otrãvit
Lipeşte-mi sufletul de Tine
În orice zi, necontenit.