A fost în Israel odată
Un Preot cu numele Eli!
  El a ţinut cărarea dreaptă
Dar l-a ajus clipa dureri.
Pe vremea aceia s-antâplant
La templu să slujească
Un copilandru închinat
Acolo ca să crească.
Acest copil a fost găsit
Pe placul Domnului
Căci Samuel a împlinit
Cu drag lucrarea lui
Şi într-o noapte s-a trezit
La voce ace  aude!
Atunci aleargă el grăbit
La Eli şii răspunde.
Iar Elii spune cu mirare
Eu nu te-am chemat
O dute iarăşi la culcare
Şi dormi tu împăcat.
De trei ori aude o voce
Venind din înălţime
A treia oară aşa El zice
Vorbeşte aicea-s  Doamne.
-Vorbeşte-I lui Elii preotul
De marea pedeapsă ce vine  
Copii lui calcă veşmântul,
Păcatul ajunse la culme
Ajuns-au departe de lege
Nu mai au nici măcar o scânteie
Murdară viaţa-şi petrece
Vor peri căci mau dus la mânie.
 Făcut-au din noapte tot ziuă
La zi ocii lor i-au închis
Sunt plini de păcat şi de zgură
În plăceri  ei mereu s-au  încins
Fiind fii preotului
Ei s-au ascuns sub  lege
Luat-au  partea Domnului
Trăind  în fărdelege.
Plăcerilor s-au lasat duşi
Sorbit-au sucul lor amar
De instrumente oarbe  duşi
Uitând cu totul, de altar.
În zgomote  nesăbuite
Ce răsun-au văzduhul!
Nepăsători de cele  sfinte
Eii şi-au spurcat veşmântul.
Loviţi vor fi de moarte acum 
Acesta e mesajul
Căci au păcătuit pe drum
Lăsând pelegrinajul.
De ai făcut un legământ
Cu Cel din veşnicie
Vezi să trăieşti după cuvânt
Căci Domnul o să vie.
 
Sfărmaţi din inimă ce adună
Şi nui pe placul Domnului
Zdrobiţi altarele de tină
De vreţi să fiţi în slava lui.
Sfărmaţi statuile de piatră
Ce st-au în adunare!
Aduceţi   inima curată
În templu  la altare.
Legaţi voi inima bolnavă
Cu leacul cel din cer.
Mângăia-ţi inima firavă
Cu Cel ce-a fost un Miel
Zidiţi cetăţi în jurul vostru
Din aur şi safire
Că cel rău Ştiţi că e un monstru?
Te duce-n amăgire.
Căci arta ce deschide cerul
Şi-a  sufletului poartă
Ea ne va duce la Stăpânul
În ziua minunată.
 
        
