Iată, are-acum proverbul despre harnici vorbe bune,
Cel zăbavnic are parte de ocară şi ruşine.
Mâna celui harnic, zice, cu putere-mpărăţeşte,
Dar a celui leneş, slabă, o întinde de cerşeşte.
Leneşul atât doreşte să nu facă vreo lucrare,
Că mai bine el se lasă păgubaş şi de mâncare...
De aceea, cu dreptate zisu-s-a odinioară:
Hărnicia-i cea mai scumpă şi mai trainică comoară.