O iubire nebună

O iubire nebună


Vreau să-ţi arăt ,o iubire nebună
Cum fuge tip,tip ,o apuc iar de mână
O prind acum să o duc în cetate
La al meu palat.
Sunt prinţ vestit şi uitat dinspre noapte
Iubirea mea nu se stinge-n cetate
Răpesc şi inimile de tină
Oh iubirea mea.
Toţi de-ar dori ,m-ar avea doar pe Mine
Cu tot ce am ,nu îi fac de ruşine
Primesc pe toţi care încă vibrează
La iubirea mea.



Prinţesa mea e uitată de lume
Ce vrea doar ea ,nici nu ştie prea bine
Nu ştie cât de iubită e sigur
În inima mea.
Ademenesc o iubire nebună
Prind inimi şi o apuc iar de mână
Pustiul cel greu,îl străbatem noi singuri
Doară noi cei doi.
Şi când ea va vedea fericirea
Mă va iubi va uita pribegia
Mă va iubi ,oh eu Prinţul Integru
Cu mine ,da va fi.



Port acum,şi săruturi pe frunte
Şi desfătări doar de mine ştiute
Ce dacă-acum este noaptea turbată
Ştiu şi-acum iubi
Crâncen mai e un război peste fire
Acum o prind într-un joc de simţire
Îi dăruiesc o iubire eternă
Născută-n nebunii
Visez acum întru noapte-nstelată
Luceferi de seară care bat tot în poartă
S-aline vreascuri pe jar de iubire
Să nu stingă focul ei.